Prin textul constitutional enuntat mai sus, cetatenilor straini si apatrizilor li se recunoaste posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate privata asupra terenurilor prin trei moduri, respectiv: 1) în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana; 2) din alte tratate internationale la care România este parte, pe baza de reciprocitate, în conditiile prevazute de lege organica; 3) prin mostenire legala.
Primele doua moduri de dobândire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, de catre cetatenii straini si apatrizi, sunt de perspectiva, iar al treilea mod are aplicabilitate imediata, de la data publicarii Legii nr.429/2003 în Monitorul oficial.
În legatura cu al treilea mod de dobândire al dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin mostenire legala, de catre cetatenii straini si apatrizi, în practica notariala s-au adoptat doua solutii diametral opuse. Printr-o solutie, cetatenilor straini si apatrizilor li se recunoaste dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin mostenire legala, în temeiul Constitutiei, asa cum a fost modificata si completata prin Legea de revizuire, iar printr-o alta solutie nu li se recunoaste un asemenea drept, cu motivarea cs si pentru acest mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, la fel ca pentru primele doua moduri, trebuie adoptata o lege organica. O asemenea problema se pune si în fata instantelor judecatoresti, când acestea dezbat o mostenire legala, daca în fata notarului public mostenitorii îsi contesta unii altora calitatea sau nu se înteleg cu privire la compunerea masei succesorale si la întinderea drepturilor ce li se cuvin.
În literatura juridica, printr-o enuntare inversa a textului în discutie, s-a aratat ca, "Totusi, dobândirea se va putea face prin mostenire legala sau numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care România este parte pe baza de reciprocitate, în conditiile prevazute de legea organica." Autorul, în conceptia caruia ar fi doua moduri de dobândire, nu face nici un comentariu cu privire la acestea, lasând sa se înteleaga prin folosirea conjunctiei "sau", ca pentru dobândire prin mostenire legala nu mai este necesara o lege organica.
În ceea ce ne priveste, credem ca, scopul urmarit de legiuitor prin textul constitutional în discutie a fost acela de a da posibilitatea cetatenilor straini si apatrizi de a dobândi prin mostenire legala dreptul de proprietate asupra terenurilor în temeiul acestor prevederi, fara conditionarea de adoptarea unei legi organice.
Continutul ultimei parti al art.44 alin.2 "precum si prin mostenire legala" demonstreaza ca legiuitorul constituant a înteles sa dea caracter autonom acestui mod de dobândire, fata de celelalte doua moduri de dobândire, prin folosirea conjunctiei "precum". Ca urmare, din interpretarea gramaticala si literala a acestui text rezulta ca, dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi prin mostenire legala se poate face direct, în temeiul prevederilor constitutionale.
Prin reglementarea modului de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, prin mostenire legala, legiuitorul constituant a adoptat sistemul consacrat de Codul civil, în aceasta materie, potrivit caruia mostenirea legala se face în scopul conservarii bunurilor în familie , având la baza ideea afectiunii prezumate a defunctului fata de persoana care o mosteneste, cât si ideea obligatiei morale transformata în obligatie si datorie fata de familie si de o anumita categorie de mostenitori, denumiti rezervatari, care sunt totodata continuatori ai defunctului spre a le asigura mijloace de existenta. Cum textul constitutional nu distinge între mostenitorii legali rezervatari si nerezervatari, înseamna ca toti mostenitorii legali, cetateni straini si apatrizi, vor putea dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
Recunoasterea modului de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi prin mostenire legala, în temeiul prevederilor constitutionale, trebuie interpretata si prin prisma conditiilor concrete, economice, sociale si politice în care a fost adoptata Legea de revizuire a Constitutiei, prin care s-a urmarit armonizarea reglemetarilor interne cu cele comunitare.
Noile prevederi constitutionale ale primei parti ale art.44 alin.2 în sensul ca "Proprietatea privata este garantata si ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular" presupun, în mod logic, recunoasterea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin mostenire legala, ca o consecinta a dreptului de proprietate, de care nu poate fi desprinsa. De altfel, asa cum bine s-a aratat "Succesiunea se întemeiaza, ca si familia, pe principiile de morala si de drept natural si economia politica o considera, cu drept cuvânt, ca unul din cele mai mari stimulente la munca. A desfiinta dreptul de succesiune, ar însemna deci a distruge proprietatea individuala, caci proprietatea vremelnica, redusa la viata omului, numai este o proprietate." Or, aceste temeiuri si principii izvorâte din considerente de ordin moral si familial, justifica pe deplin recunoasterea dobândirii dreptului de proprietate privata asupra terenurilor prin mostenire legala de catre cetatenii straini si apatrizi.
Desigur ca, privind evolutia legilor constitutionale, a legilor organice si a legilor ordinare din tara noastra, constatam ca cetatenilor straini si apatrizilor nu li s-a recunoscut dreptul de a dobândi terenuri prin nici un mod prevazut de lege. În raport, însa, de noile prevederi constitutionale nu se pot invoca reglementarile anterioare, pentru a înlatura dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, prin mostenire legala, de catre cetatenii straini si apatrizi. De altfel, si pentru celelalte doua moduri de dobândire a dreptului de proprietate, de catre cetatenii straini si apatrizi, nu se mai pot invoca argumente de evolutie legislativa, fata de noile prevederi constitutionale, urmând ca punerea acestora în practica sa se faca mai devreme sau mai târziu, în functie de aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana si de tratatele care se vor încheia pe baza de reciprocitate, în conditiile prevazute de legea organica.
Teoretic, se poate discuta daca legiuitorul constituant a procedat bine sau daca, dimpotriva, a gresit, prin recunoasterea posibilitatii de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, fata de faptul "...ca interdictia dobândirii terenurilor de catre straini este un vechi principiu de drept ce corespunde atât traditiilor românesti, cât si practicii altor state care au inserat dispozitii prohibitive în aceasta materie, tocmai din dorinta de a evita acapararea proprietatilor agrare de catre elemente din afara tarii." Cum însa dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi este o realitate, consacrata de Constitutie, se pune doar problema aplicarii acesteia în practica.
În combaterea solutiei din practica notariala si a opiniei noastre, prin care se recunoaste dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor prin mostenire legala de catre cetatenii straini si apatrizi, fara sa se astepte adoptarea unei legi organice se pot invoca, într-adevar, prevederile art.73 alin.3 pct.m din Constitutie, potrivit carora prin lege organica se reglementeaza si "regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii". Acest text trebuie însa interpretat prin raportarea la art.44 alin.2, ultima parte, care dupa ce enunta primele doua moduri de dobândire, adauga "în conditiile prevazute de legea organica", însa pentru al treilea mod de dobândire nu se mai prevede cerinta unei legi organice. Ca urmare, o interpretare coroborata a acestor texte ne duce la concluzia logica în sensul ca dobândirea prin mostenire legala a fost transata de art.44 alin.2, ultima parte din Constitutie. De altfel, chiar daca s-ar adopta o lege organica si cu privire la al treilea mod de dobândire a dreptului de proprietate, datele problemei nu se schimba, deoarece aceasta ar reproduce prevederile constitutionale prin care s-a consacrat deja dobândirea de catre cetatenii straini si apatrizi a dreptului de proprietate asupra terenurilor prin mostenire legala.